Marmura


Marmura este o roca metamorfica, compusa in cea mai mare parte din calcit si obtinuta prin metamorfoza calcarului. Din punct de vedere petrografic, marmurele sunt calcare sau dolomite cu cristale de calcit bine dezvoltate datorita proceselor metamorfice la care au fost supuse. Cele mai obisnuite culori pentru marmura sunt urmatoarele: alba, cenusie, gri, neagra si rosie, datorate in general impuritatilor continute ( rosu de la sarurile de Fier, cafeniu de la cele de Mangan, cenusiu de la Grafit etc ), iar venulatia se datoreaza numeroaselor fisuri umplute ulterior cu calcit secundar.

Marmura se formeaza din calcar sub actiunea caldurii si presiunii de peste ani in scoarta terestra. Aceste presiuni sau forte de presiune determina calcarul sa-si schimbe textura si aspectul, proces numit recristalizare. Materialele fosilizate in calcar, impreuna cu minerale, recristalizeaza si formeaza boabe mari, grosiere de calcit.

Impuritatile prezente in calcar in cursul perioadei de recristalizare afecteaza/ modifica compozitia minerala a marmurei. La temperaturi relativ scazute, impuritatile de siliciu formeaza cristale de cuart. La temperaturi mai ridicate, dioxidul de siliciu reactioneaza cu carbonatii pentru a produce diopside sau forsterite. La temperaturi foarte ridicate, mineralele rare de calciu se transforma in marmura. In prezenta apei se pot forma si alte minerale. Prezenta de fier, aluminiu si siliciu poate duce la formarea de hematite si magnetite.

Mineralele rezultate din impuritati dau marmurei o mare varietate de culori. Marmura cea mai pura din punct de vedere al calcitului este cea de culoare alba. Marmura care contine hematite sunt de culoare rosiatica, cea care contine limonit este galbena si cea care contine serpentine este de culoare verde.

Marmura nu poate fi impartita cu usurinta in foi de dimensiuni egale si trebuie sa fie exploatata cu grija. Roca se poate sparge daca sunt utilizati explozivi. Blocurile de marmura sunt exploatate cu masini care taie santuri si care fac gauri in stanca. Delimitarea unui bloc de marmura de catre mineri se realizeaza prin trasarea de santuri si gauri. Desprinderea blocului se face cu pene si masini speciale, blocurile astfel obtinute debitandu-sa cu fierastraie la forma si dimensiunea dorita, dupa care se finiseaza si se lustruiesc conform solicitarilor.

Proprietatile fizice generale ale marmurei sunt duritatea, densitatea, compresiunea etc. Majoritatea marmurelor (cu foarte putine exceptii) au urmatoarele caracteristici :
  • Duritate : 3 - 4 pe scala Mohs
  • Densitate : 2.55 - 2.7 Kg/cm³
  • Rezistenta la compresiune : 70 - 140 N/mm²
  • Modul de ruptura :12 - 18 N/mm²
  • Absorbtia de apa : mai putin de 0,5%
  • Porozitate : scazuta

Din punct de vedere al proprietatilor chimice, marmurele sunt roci cristaline compuse in principal din calcit, dolomita sau minerale serpentina, impreuna cu alte componente minore care variaza de le origine la origine. Dintre cele mai importante se mentioneaza :
  • Var (CaO) : 28-32%
  • Cuart (SiO2) : 30 - 30%
  • Peridotit (MgO) : 20 - 25%
  • Bauxita (FeO si Fe2O3) : 1-3%
  • Pierdere la calcinare (LOI) : 20-45%

Dintre impuritatile minerale depistate in marmura amintim tremolitul, actinolitul. flintul, granatul, biotitul, talcul, fosterite etc.

Cea mai mare cariera de marmura din Romania se afla la Muntii Poiana Ruscai, judetul Caras-Severin. Cariera Ruschita a intrat in exploatare in 1884. Marmura extrasa aici este de culoare alba cu nuante roz, albastrui si cenusii, compacta (98,11%), cu structura zaharoida marunta pana la mijlocie, calitatea deosebita a acesteia fiind apreciata si peste hotare, fiind exportata in Franta, Italia, SUA, Germania, Austria, Ungaria, Egipt etc. Pentru realizarea Casei Poporului - actualul Palat al Parlamentului s-au folosit printre alte materiale 1.000.000 metri cubi de marmura.

Societatea noastra va pune la dispozitie o gama variata de materiale provenind din Italia, Grecia, Spania, Turcia, India, Egipt, Iran sau Liban, acestea avand diferite dimensiuni, grosimi si finisaje.

Descrierea termenilor utilizati:
  • roci metamorfice - iau nastere din alte roci prin procesul de metamorfoza (transformare) produs de presiuni, temperaturi inalte care atrage dupa sine un      schimb de elemente chimice
  • calcit - mineral din clasa carbonatilor foarte frecvent intalnit in natura
  • calcar - denumit si carbonatul de calciu, este o roca sedimentara, dominant organogena, de culoare alba, cenusie sau galbena. Roca este compusa in special      din mineralele calcit si aragonit ambele avand formula chimica (CaCO3).
  • dolomita - varietate de calcar
  • hematite - oxid natural de fier, foarte dur, de culoare roie sau bruna, cu luciu semimetalic
  • magnetite - minereu de fier de culoare neagra sau cenusie-inchis care se gaseste in roci eruptive si care are proprietatea de a atrage fierul
  • limonit - minereu de fier cristalizat sau amorf, de culoare galbena-bruna sau roscata pana la negru, alcatuit din oxid de fier hidratat, argila si putin fosfor)
  • serpentine - mineral cu varietati de diferite culori, rezultat prin hidroliza silicatului de magneziu
  • peridotit - peridotitele fac parte din rocile cu o granulatie mare, formate in straturile din scoarta pamantului, situate la o adancime de 200 - 300 km, ce contin      cel putin 40 % olivina, restul fiind compus din ortopiroxeni si clinopiroxeni, mineralele avand o concentratie importanta de aluminiu, magneziu, fier care in      functie de temperatura si presiune la formare sunt asociate cu granat, spinel, mai rar plagioclaz
  • bauxita - bauxita este unul dintre cele mai importante minereuri de aluminiu si se compune in cea mai parte din mineralele ce contin aluminiu ca: Gibbsit      (Hydrargillit) Al(OH)3, Boehmit AlO(OH) si Diaspor AlO(OH). Bauxita mai poate contine minerale cu fier ca Hematit Fe2O3 i Goethit FeO(OH), ca si minerale      argiloase Caolinit si minerale cu un continut redus in oxizi de titan Anatas TiO2.
  • cuart - sau bioxid natural de siliciu, care se gaseste in roci in stare neconsolidata (ca nisip) sau in forma de cristale hexagonale, transparente si incolore (in      stare pura) sau diferit colorate (cand contin si substante straine)
  • tremolit - silicat natural de calciu si de magneziu care se prezinta sub forma de cristale de culoare alba
  • actinolit - piatra stralucitoare verde cu cristale alungite radiale
  • flint - varietate naturala de opal
  • granat - silicat natural de calciu, de magneziu, de fier, de mangan, de aluminiu sau de crom, intrebuintat ca piatra de slefuit sau, in stare pura (de culoare      rosie), ca piatra semipretioasa
  • biotit - varietate de mica, de culoare verde, bruna sau neagra
  • talc - silicat natural hidratat de magneziu, de culoare alb-verzuie, unsuros si moale la pipait
  • fosterite - grup de rasini


Granitul


Granitul este o roca magmatica masiva, cu granulatie grosiera (cristale cu dimensiunea de pana la cativa milimetri), formata la adancimi mari ( facand deci parte dintre plutonite ), continand in principal cuart, feldspat sau minerale de culoare inchisa.

Granitele se formeaza din magma acida bogata in silicati, care vine din adancime (fenomen favorizat de miscarile tectonice) si care in apropierea suprafetei pamantului (adancime de sub 2 km) se solidifica prin racire lenta in crapaturile scoartei avand uneori un diametru de cateva sute de kilometri.

Granitul este cea mai dura piatra de constructie, utilizat in placi sau dale, ocupand un loc important printre pietrele dimensionate. Duratatea sa, rezistenta la intemperii, capacitatea sa de a fi lustruit ca o oglinda, culorile si modelele texturale fascinante fac ca granitul sa fie extrem de popular.

Principalele caracteristici ale granitului includ, de asemenea, o mare capacitate de portanta, puterea abraziva si de strivire, docilitatea de taiere si modelare fara defecte secundare, capacitatea de a produce placi subtiri si/sau mari si - mai presus de toate – durabilitatea, motiv pentru care a obtinut un statut special in randul constructiilor la nivel global.

Din punct de vedere al proprietatilor fizice, granitele sunt roci dure, compacte, cu granulatii fine si / sau grosiere de origine metamorfice sau vulcanice, cu urmatoarele caracteristici :
  • Duritate : 6 - 7 pe scala Mohs
  • Densitate : 2.6 - 2.8 Kg/cm³
  • Rezistenta la compresiune : 140 - 210 N/mm²
  • Modul de ruptura :15 - 25 N/mm²
  • Absorbtie a apei : 0.1-0.6%
  • Porozitate destul de scazuta
  • Rezistent la intemperiile vremii

Din punct de vedere al compozitiei chimice, granitele sunt sunt roci magmatice compuse din cuart, feldspat si minerale cum ar fi ferromagnesian kriolite, clorit, granat etc. Un granit tipic va avea urmatorea compozitie chimica :
  • Cuart (SiO2) : 70-75%
  • Oxidul de aluminiu (Al2O3) : 10-15%
  • Oxidul de calciu (CaO) : 0,5%
  • Peridotit (MgO) : 0,5%
  • Bauxita (FeO) : 2-4%
  • Bauxita (Fe2O3) : 2-4%
  • Alcaline : 4-6%
  • Peridotit (TiO2) : mai putin de 0,5%
  • Pierdere la calcinare (LOI) : Mai putin de 0,5%

In Romania, cea mai mare cariera de granit se afla situata in Iacobdeal, judetul Tulcea, aceasta fiind cunoscuta inca din vremea ocupatiei turcesti. Cariera are mai multe fronturi de lucru - in vaile Margaritei, Serpilor, Talienilor si Burlacului - dispuse sub forma de etaje si legate intre ele prin intermediul unor planuri inclinate. Granitul exploatat este de culoare cenusie, cu nuante roz sau roz cu pete negre ori albastru-verzui.

Societatea noastra va pune la dispozitie o gama variata de materiale provenind din Spania, India, Turcia, China, Venezuela, Brazilia, Finlanda, Norvegia sau Zimbabwe, acestea avand diferite dimensiuni, grosimi si finisaje.

Descrierea termenilor utilizati:
  • peridotitele - fac parte din rocile cu o granulatie mare, formate in straturile din scoarta pamantului, situate la o adancime de 200 - 300 km, ce contin cel putin      40% olivina, restul fiind compus din ortopiroxeni si clinopiroxeni, mineralele avand o concentratie importanta de aluminiu, magneziu, fier care in functie de      temperatura si presiune la formare sunt asociate cu granat, spinel si mai rar plagioclaz
  • rocile magmatice - sunt roci vulcanice care s-au format prin solidificarea prin racire a magmei care provine din mantaua superioara (astenosfera) a      pamantului
  • plutonitul - este un corp de roci magmatice, in general de dimensiuni mari, fixat prin intruziunea si consolidarea lenta a magmei in masa unor straturi      sedimentare
  • cuartul - sau bioxidul natural de siliciu se gaseste in roci in stare neconsolidata (ca nisip) sau in forma de cristale hexagonale, transparente si incolore (in      stare pura) sau diferit colorate (cand contin si substante straine)
  • feldspatul - este un silicat foarte raspandit
  • bauxita - este unul dintre cele mai importante minereuri de aluminiu si se compune in cea mai parte din mineralele ce contin aluminiu


Travertinul


Travertinul este o roca poroasa de calcar, alcatuita din calcit, calcit slab magnezian si aragonit, care are o culoare galbuie pana la bruna.

Travertinul se prezinta in doua varietati structurale:
  • travertine compacte. Acestea sunt dense si stratificate in bancuri groase (20-40 m) sau in lamine subtiri, milimetrice; sunt de culoare alba, alb-galbui, brune,      care alterneaza in intreaga crusta. Se presupune ca stratificarea se datoreaza depunerii sezoniere, in sensul ca vara s-au depus benzile mai groase si      deschise la culoare, iar iarna benzile subtiri si inchise la culoare. Aceste travertine se mai cunosc si sub denumirile de onyxul pesterilor sau marmura onyx.
  • travertine spongioase poroase (denumite si "tufuri calcaroase"). Acestea sunt albe, usoare si s-au format prin depunerea biochimica provocata de activitatea      organismelor acvatice (in special a algelor albastre), care au retinut prin fotosinteza dioxid de carbon (CO2) si au provocat precipitarea carbonatilor.

In general, travertinul este poros. Daca se inchid porii cu praf de ciment, prin slefuire si lustruire travertinul capata o suprafata la fel de fina ca si marmura.

Cea mai mare cariera de travertin din tara noastra se gaseste la Banpotoc, judetul Hunedoara. Roca are culoare alb-galbuie si galbui-roscata. Din travertinul de Banpotoc sculptorul Constantin Brancusi a realizat doua din lucrarile sale monumentale: Masa Tacerii si Poarta Sarutului.



Calcarul


Calcarul sau carbonatul de calciu este o roca sedimentara, dominant organogena, de culoare alba, cenusie sau galbena. Roca este compusa in special din mineralele calcit si aragonit ambele avand formula chimica CaCO3. Mineralele care mai pot sa fie prezente in proportii foarte variabile sunt argilele (hidroxilicate metalice sau nemetalice ca aluminiu, magneziu, fier, calciu, potasiu si sodiu), dolomitul (CaMg(CO3)2), cuartul, gipsul si nu numai.

Calcarul este o roca cu foarte multe variante referindu-ne nu numai la procesul de formare a lor, dar si la caracterele rocii, ca aspect sau utilizare.

Cea mai cunoscuta cariera de calcar din tara noastra se gaseste la Albesti, judetul Arges. Roca de aici are culoare galbuie cu nuante cenusii si roscate. Din calcarele exploatate la Albesti s-au executat lucrari monumentale si arhitectonice, printre care : Manastirea Curtea de Arges, Castelul Peles, Palatul Regal (actualul Muzeu National de Arta din Bucuresti), Posta Centrala din Bucuresti (actualul Muzeu de Istorie Nationala din Bucuresti), Arcul de Triumf, Palatul Parlamentului si altele.

Termenul de calcar este utilizat in limbajul tehnic sau stiintific diferentiat. De exemplu roca masiva compacta va fi numita calcar, pe cand roca poroasa este numita creta, in timp ce in industria de constructii calcarul fiind folosit ca var nestins, sau varianta cu o structura porfirica este numita marmora cu toate ca marmorele adevarate din punct de vedere geologic sunt roci metamorfice.